Padurea ofera omului o gama larga de servicii de care acesta beneficiaza direct sau indirect.

Sursa de informare:
Carti de specialitate silvica si forestiera
”Exploatarea Padurilor”, autor Arcadie Ciubotaru, editura Lux Libris 1998;
„Produse Forestiere si Studiul Lemnului”, autor Eugen C. Beldeanu, editura Universitatii
„Transilvania” 1999;„For a living planet” studiu de caz comandat de organizatia ecologica World Wide Fund for Nature din Marea Britanie.

Alte informatii de pe: www.wwf.org.uk, www.foei.org (Friends Of The Earth), www.woodlandtrust.org.uk (Woodland Trust), www.fsc.org (Forest Stewardship Council), www.greenpeace.org (Greenpeace).

Sunt diferite definitiile conceptului de dezvoltare durabila, printre care: "Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi" sau:  “Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor”.

Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată de intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi cauta în primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător. In prezent conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa, cu accent relativ egal privind mediul inconjurator, mediul economic şi mediul social.

In baza acestui principiu, in 1992, a avut loc la Rio de Janeiro “Summit-ul Pamantului”, la care au participat reprezentanti din aproximativ 170 de state. In urma intalnirii, au fost adoptate mai multe conventii, referitoare la schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon), diversitatea biologica (conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor masive. Iata deci ca termeni precum „defrisare” si „exploatare forestiera” trebuie explicati.

Toate tarile planetei admit ca dezvoltarea economica nu poate fi oprita, dar ca strategiile trebuie schimbate astfel incat sa se potriveasca cu limitete ecologice oferite de mediul inconjurator si cu resursele planetei si ca organizarea unor conferinte internationale este absolut necesara. Cu regret si dezamagire, ultimul mare summit care s-a desfasurat la Copenhaga in perioada 6- 18 december 2009, a aratat ca noi, cetateni de rand, trebuie sa avem grija de natura caci marii conducatori ai lumii foc doar promisiuni. Mediul on-line arata ca la acest summit presedintele Obama si premierul britanic Gordon Brown, au dat dovada de festivism si nu de realism; ”Acordul pe care l-au anuntat nu este nimic altceva decat o incercare a liderilor mondiali de a iesi cu fata curata. A merge acasa cu mainile goale (fara un acord, n.r.) ar fi fost mai bine decat semnarea unui tratat gol de continut”.

Pentru intelegerea corecta a conceptului dezvoltarii durabile in cadrul activitatii de producere a profilelor lamelare din lemn este important a scoate in evidenta caracteristicile acestei activitati din punct de vedere al  cresterii calitati vietii si diminuarea impactului negativ asupra mediului. Folosirea profilelor lamelare pentru ansambluri de tamplarie si in domeniul constructiilor si amenajarilor diverselor arhitecturi  interioare si exterioare unde finisajul este o cerinta esentiala si importantanta schimba in totalitate ambientul.

In piata ansamblurilor de tamplarie au intervenit violent si cu brutalitate ferestrele din PVC, care au bulversat piata din Romania. Aceeasi situatie s-a intamplat in toate tarile din UE. Cele mai ample si mai documentate informatii privind dezvoltarea durabila referitoare la ansamblurile de tamplarie din PVC in raport cu cele din lemn provin de la organizatii ecologiste. De aceea urmatoare afirmatii pot fi considerate neutre in raport cu interesele celor doua entitati.

Padurea ofera omului o gama larga de servicii de care acesta beneficiaza direct sau indirect. Se atribuie, in general, padurii, functii de productie (lemn, fructe, ciuperci, plante melifere, plante aromatice, resurse furajere, etc.) si functii de protectie (protectia solului si a stabilitatii terenurilor, de ameliorare a factorilor climatici, de purificare a aerului etc.).

Optimizarea raportului dintre scopul de gospodarire propus si totalitatea functiilor pe care trebuie sa le indeplineasca padurea se face, in principal, prin interventia in viata arboretelor pentru a le asigura compozitia, structura, conditii de dezvoltare si regenerare corespunzatoare solului atribuit.

Armonizarea celor doua interese constituie garantia unui mediu sanatos si a unei surse de materii prime inepuizabila. Necesitatea rezolvarii corespunzatoare a problemelor specifice acestui domeniu de activitate, atat sub aspect cultural, cat si sub aspect economic au facut ca, de-a lungul timpului, pe baza cunostintelor practice si teoretice acumulate, sa se structureze un domeniu distinct al activitatii productive, fundamentat pe principii stiintifice proprii. Conditiile de lucru si obiectivele urmarite prin extragerea masei lemnoase fac ca activitatile prin care acestea se realizeaza, sa se desfasoare dupa principii, metode si procedee de lucru ce definesc acest  domeniu distinct de activitate, care a devenit o stiinta denumita “silvicultura”. Silvicultura se ocupă cu studiul culturii, amenajării şi exploatării pădurilor.

Prin diversitatea domeniului de utilizare putem afirma ca lemnul a dus la aparitia si dezvoltarea speciei umane, avand aceeasi importanta ca aerul , apa sau focul. Alaturi de insusirile pozitive ale lemnului – materie prima (densitate redusa, proprietati fizice si mecanice favorabile, prelucrabilitate usoara, aptitudini psiho-senzoriale “naturale”)- pe fondul exigentelor actuale de ordin ecologic trebuie remarcate unele caracteristici ale produselor din lemn: provin dintr-o materie prima naturala, au caracter inofensiv pentru sanatatea omului, sunt reciclabile, biodegradabile si contribuie la stocarea dioxidului de carbon. Mai mult, se considera ca , in viitor, posibilitatea satisfacerii carintelor de masa lemnoasa de catre o tara oarecare va constitui un avantaj deosebit, deoarece alte resurse se vor diminua alarmant, vor deveni tot mai greu de procurat si tot mai scumpe.

Padurea, in lipsa interventiilor care trebuie sa se faca in viata arboretelor conduce la ecosisteme nesanatoase, degradate si care pot crea dezechilibre majore.  Deci, exploatarea padurilor ca o componenta a stiintei silviculturii, bazata pe metode si principii stiintifice, reprezinta o necesitate si nu o distrugere sau agresare a mediului. Un “brad” sau un “molid” are un ciclu de viata si se recomanda a se scoate din ecosistem la o varsta de 90-110 de ani si nu se justifiva stiintific si economic a fi lasat  sa moara, sa se usuce “pe picior” si apoi sa cada la pamant. Este evidenta contradictia flagranta intre exploatarea padurilor, ca parte a silviculturii, si sensul popular al notiunii de defrisare atat de mult condamnat, pe buna dreptate.

Conform datelor oficiale din Romania  si facute publice in media si statisticile Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS) arata ca volumul care poate fi exploatat in Romania este de peste 21 milioane metri cubi. De fapt, aceasta cantitate, nu se poate atinge din cauza ca multe paduri nu sunt accesibile. Principala problema este infrastructura. Pe de alta parte, Guvernul Romaniei stabileste cote de exploatare forestiera de circa 17- 18 milioane metri cubi masa lemnoasa, cu circa 15% mai putin decat volumul de masa lemnoase ce poate fi exploatata in regim silvic.

Referitor la taierile ilegale, datele sunt contradictorii, insa, conform informatiilor din mediul on-line se arata ca "…informatii oficiale din anul 2005 estimeaza ca fenomenul reprezinta 8% din totalul volumului disponibil pentru taiere, desi in ultima decada nivelul taierilor ilegale s-a situat frecvent in jurul valorii de 15%". Noi credem ca taierile ilegale sunt mai mari dar acestea inseamna o gestionare necorespunzatoare a fondului forestier si in nici un caz nu se impune oprirea exploatarii padurilor in regim silvic. In mod evident, presiunea opiniei publice a redus mult aceste taieri ilegale si a determinat autoritatile implicate in domeniu sa treaca de la pasivitate si complicitate la o implicare relativa. World Wide Fund for Nature (WWF) a elaborat, in iulie 2008, raportul „Lemn ilegal pentru piata europeana” prin care atrage atentia asupra faptului ca aproape 20% din lemnul importat in Uniunea Europeana este ilegal sau provine din surse suspecte. Lemnul provenit din tarile UE este considerat din surse legale, se arata in raportul care analizeaza importurile de lemn din 2007.

Pentru o analiza a volumului de masa lemnoasa necesara fabricarii intregii cantitati de tamplarie din lemn ceruta de piata din Romania, luam in considerare urmatorii factori:

Marimea cererii totale de ferestre din Romania;
Marimea cererii totale de ferestre din lemn, la o cota de piata de circa 6% din totalul cererii;
Volumul de semifabricate din lemn pentru fabricarea intregii cantitati de ferestre din Romania, de circa 720.000 metri liniari de profile lamelare si un volum de 4.500 mc;
Volumul de semifabricate din lemn pentru fabricarea incadramentele specifice ferestrelor din lemn estimat la 50% din cel necesar fabricarii ferestrelor este de circa 2.250 mc;
Volumul de semifabricate din lemn pentru fabricarea intregii cantitati de ferestre din Romania, inclusiv incadramentele specifice ferestrelor din lemn din Romania este de circa 6.750 mc;

Aceste semifabricate pot proveni din circa 16.900 mc de cherestea, care la randul ei poate proveni din 42.200 mc de bustean. In determinarea cantitatii de bustean s-au luat in calcul randamente de 40% la transformarea in cherestea si 40% la transformarea cherestelei in semifabricate.

Cantitatea de 42.200 mc de bustean necesar pentru fabricarea intregii cantitati de ferestre din lemn din Romania reprezinta doar 0,24 % din cantitatea de masa lemnoasa scoasa la licitatie, in medie anual in Romania;

Iata ca impactul fabricarii ferestrelor din lemn in raport cu masa lemnoasa scoasa la licitatie anual este neglijabil. Avem argumente sa sustinem ca principalul pericol pentru Romania este monopolul creat in sfera prelucrarii lemnului prin concentrarea excesiva a unor capacitati imense de prelucrare primara, ce determina situatii discretionare pe piata bustenilor, a cherestelei si a exportului de masa lemnoasa in faze incipiente de prelucrare.

Este interesant de mentionat, in continuare, ca lemnul are un mare grad de reciclabilitate si utilizare ca deseuri lemnoase, de exemplu, la obtinerea agentului termic. Diferenta dintre cantitatea de masa lemnoasa pusa in opera prin ansambluri de tamplarie, in volum de 6.750 mc si cantitatea de masa lemnoasa supusa prelucrarii este de 42.200 mc, poate inlocui aproximativ 2.400.000 Nmc de gaz metan, in valoare de circa 233.000 lei. Iata deci alt beneficiu al utilizarii ferestrelor din lemn.

Este, deci, evidenta necesitatea prelucrarii cherestelei in Romania prin fabricarea de produse care sa incorporeze cat mai mult lemn, folosirea acestui material in utilizari interne si reducerea sau chiar stoparea exporturilor de busteni si cherestea.

Lemnul permite realizarea de  structuri intr-un univers de forme, dimensiuni si posibilitati de a se adapta la orice ansamblu arhitectural; fascineaza prin caracteristici, design si noblete. Lemnul respira, izoleaza termic si fonic, este un produs natural, cald, intim şi regenerabil si in perfecta armonie cu natura. Altfel spus, ne face o deosebita placere sa avem in ambientul nostru cat mai mult lemn, bine finisat, fiinca lemnul sporeste calitatea vietii provenind direct din mediul nostru înconjurator.

Referindu-ne la beneficiile utilizarii ferestrelor din lemn, Asociatia Auditorilor Energetici pentru Cladiri– AAEC face urmatoarele precizari: Prin reabilitare termica (totala), potentialul de economisire a energiei termice la consumator este de circa 40%. Daca s-ar efectua lucrari de modernizare si la furnizorul de caldura, potentialul de economisire la sursa ar ajunge pana la 88%, pentru blocurile din mediul urban.

In acst context, economia realizata de beneficiarii de ferestre din lemn prin reabilitarea termica cu ferestre este  de 30% din totalul posibilitatilor de economisire prin reabilitare termica. Dintr-o economie totala de 200 pana la 1.000 euro/ an cu reabilitarea termica a locuintelor, ferestrele pot contribui cu 60 pana la 300 euro/ an (conform AAEC). Daca inmultim aceste valori cu durata de viata a ansamblurilor de tamplarie se obtin economii de pana la 18.000 euro. Iata deci ca, reabilitarea termica cu ferestre din lemn de calitate este o decizie inteleapta ce trebuie urgent luata.

Interventia brutala si violenta a producatorilor de ferestre din PVC a distorsionat piata si a indus avantaje inselotoare si nerealiste a acestor produse. In goana dupa profituri uriase si pentru a sustine o campanie publicitara, calitatea ferestrelor din PVC, in general, este cel putin precara, in mod sigur nesanotoasa si cu efecte certe daunatoare mediului. Sub pretextul unui pret mic, se ascunde de fapt un plastic mult prea ”subtire” pentru a denumi produsul ”fereastra”. Pentru cunoasterea avantajelor si dezavantajelor ferestrelor din lemn in raport cu ferestrele din PVC, invit pe cei interesati, dar mai ales pe toti potentialii clienti sa citeasca  articol urmator tradus de pe site Worl Wide Forest - Beneficiile ambientale si economice ale ferestrelor din lemn.

Articolul apartine compartimentului de marketing al firmei Azi srl Piatra Neamt.